tring

25 Februarie 2009

Amestec de culori: galben, verde, rosu, mov… Cumva, impreunate, dar fara sa isi fi pierdut individualitatea, fara sa se fi transformat intr-un banal si monoton gri… Si, deodata… Toate culorile se dau la o parte, asemeni norilor, lasand sa se vada, in toata splendoarea sa, albastrul… intens, dar senin…
Nu mai aud nimic din ce spui, iarta-ma, nu mai aud decat vocea lui… Nu inteleg ce spune, de fapt, nici nu incerc sa deslusesc cuvinte, ma las furata de inflexiunile vocii si imi apare in fata ochilor ca si cum ar fi langa mine: ii vad intai dintii si limba cu care articuleaza fiecare silaba, apoi buzele pe care le-am sarutat de atatea ori, apoi ochii… Si raman fixata pe imaginea ochilor pe care ii simt atat de vii… Privirea lui ma invaluie in albastru, desi el e atat de departe…
Iarta-ma, ce spuneai? M-am lasat vrajita… A fost vraja, cu siguranta: vorbeam cu tine, eram calma si relaxata si deodata… I-am auzit vocea si, instantaneu, mi s-a incordat fiecare muschi, mi s-a dilatat fiecare vas de sange… Am luat-o la fuga pe scara amintirilor si am coborat etaj dupa etaj in blocul dorintei. Dar m-am impiedicat de o treapta si am revenit la realitate:
-Alo? Mai esti acolo?
-Da.
-De ce-ai tacut brusc?
-Iarta-ma, trebuie sa inchid.
Si inchid brusc, pana sa mai apuci sa mai intrebi sau sa mai spui ceva. Inca o data, iarta-ma si nu-ti face griji pentru mine, n-am patit nimic grav. Iarta-ma si iti multumesc pentru clipa de magie pe care mi-ai daruit-o, fara ca macar s-o banuiesti…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: