drafts 2

28 Octombrie 2009

1. EA mi-a atins cel mai mult inima… M-a mangaiat cu zambetul ei, cu privirea ei… M-a facut sa nu-mi mai doresc nimic altceva pe lume, doar sa ne tinem de mana si sa fim impreuna.
EA, steaua mea care m-a vrajit…
Cu fiecare zi a relatiei noastre, ma simteam mai viu, mai plin de dragoste… Mi-am deschis inima in fata ei si EA a mangaiat-o, in zbor, cu varful aripilor ei…
EA era tot ce mi-am dorit vreodata de la o fata, imi oferea ce nici nu visasem vreodata ca poate oferi cineva… Impreuna, puteam traversa muntii, ne opream doar sa ne sarutam deasupra tuturor…
Dar momentele frumoase nu tin niciodata mult in viata si relatia noastra a apus precum soarele…
Dar o pastrez si acum in inima mea si de acolo nu mi-o va lua nimeni, niciodata, chiar daca EA nu mai e langa mine…

Dar nu sunt singur… O mica luna a venit sa-mi bandajeze ranile si i-am zambit si i-am sters lacrimile cand i-am spus ca nu voi putea niciodata s-o iubesc cat am iubit-o pe EA…
Si-a ramas, desi se intuneca si ploua in fiecare noapte. Ziua imi zambeste si ea si ma minte ca in privirea ei sunt raze, nu lacrimi…
Nu i-am zis niciodata, dar, uneori, ma gandesc ca i-ar fi mai bine sa plece de langa mine, sa isi gaseasca si ea pe cineva pentru care ea sa insemne totul… Si plang si eu pentru ca eu nu-i pot oferi asta, dar… steaua polara e numai una.
Am incercat sa-i sugerez o data ca asa ar fi mai bine pentru ea, dar a inceput sa planga de-a binelea si mi-a zis ca luna nu-si paraseste niciodata cerul, apoi m-a intrebat cum ar fi mai bine pentru mine. Am inceput sa plang si eu…
Mi-e draga luna asta, desi e doar atat: o luna printre multe altele, pe cand steaua e numai una…

2. E asa de liniste, ca ma intreb ce sa fac cu orele… si cu stelele…
Ma intreb daca mi-au plecat gandurile sau doar au adormit…
Poate am adormit eu si visez… Poate…
Iti sarut umbra de ramas bun… Oricum, ochii tai au devenit prea negri ca sa stau in fata ta fara sa ma lovesc de ei…

3. „Nu plec de langa tine, doar ma distantez cat sa te pot admira in splendoarea intregului tau.” (nu mai stiu cine a formulat prima data aceasta idee sau in ce context sau ce cuvinte a folosit, cu exactitate, dar e o idee frumoasa, nu-i asa? :) ).

4. N-o sa scriu o poveste trista, desi ea aproape ca imi strapunge pielea, incercand sa iasa la suprafata…
Povestile (mele) triste ranesc cel putin o persoana si, poate, acea persoana nu merita…

5. Cuvintele ranesc… Asa ca m-am hotarat sa pastrez pentru mine povestea trista pe care as fi vrut s-o scriu… sa sufar numai eu…

Cuvintele ranesc… Dar, de multe ori, par a fi tot ce avem: „it’s only words/and words are all I have/to take your heart away”…
Cuvintele ranesc… Totusi, o mangaiere pare incompleta fara un „te iubesc” si ajungem sa pretuim mai mult cuvintele… Dar cuvintele frumoase prea rar se spun in fata. De ce? Pentru ca nu ele ar trebui sa conteze… Dar conteaza.
De ani de zile tanjesc dupa cateva randuri de dragoste… Nu le-am primit; am primit, in schimb, o poveste reala, dar, cu ochii pe jumatate inchisi, am intrebat cu naivitate: „si scrisoarea mea de dragoste?” Am primit doar explicatii care mi s-au parut stiintifice, reci si necinstite (not fair).

6. „…si ne iarta noua greselile noastre precum si noi iertam gresitilor nostri…” …doar ca noi nu iertam niciodata. Ati vazut voi un om care sa ierte cu adevarat? Sigur, oricine poate sa afiseze un zambet mai mult sau mai putin fortat si sa arunce un „sigur ca te iert”, dar, deep inside, nimeni nu iarta cu adevarat. Si, cand ai facut o greseala, poti sa o cosmetizezi cu un „imi pare rau”, poti sa adaugi un buchet de flori, o bijuterie sau orice iti mai trece prin cap sa adaugi, dar nimic din toate astea nu va sterge din inima si memoria celeilalte persoane ceea ce ai facut.

Anunțuri

9 răspunsuri to “drafts 2”

  1. Lorena Says:

    „Cuvintele ranesc… Asa ca m-am hotarat sa pastrez pentru mine povestea trista pe care as fi vrut s-o scriu… sa sufar numai eu… ” – mi-au placut mult aceste cuvinte!

  2. the same Says:

    Timpul nu tine cu nimeni…

    Te inteleg.

    Dar, aminteste-ti ca niciodata nu vei cunoaste continuarea dinainte.

  3. briza Says:

    si cand ajungi la finalul povestii si vrei un nou inceput, dar nu vrei sa inchizi cartea, ce poti sa faci?

  4. the same Says:

    zic ca aici gresesti, profund. daca tu ai nevoie de un nou inceput, este altceva. viata nu este un sir de povesti, ci de capitole. tu poti scrie multe randuri, dar asta numai in ceea ce te priveste doar pe tine. restul oamenilor din viata ta, ii poti influienta doar intr-o oarecare masura (mica). ar fi trebuit sa fi inteles tu asta pana acum…
    toate se leaga… deci, sfarsitul este prea incalcit ca sa te gandesti la el. si, intotdeauna, visele cele mai adanci au efect tangibil asupra vietii. atentie, la ce-ti doresti.

  5. done8989 Says:

    @6
    eu m-am văzut pe mine şi am văzut şi alţi oameni ale căror gânduri nu pot decât să le ghicesc şi îţi spun că iertarea există.

  6. briza Says:

    eu n-am prea primit de la viata ce mi-am dorit, in schimb, am primit ce am avut nevoie si ce am meritat (uneori, mai mult, alteori, mai putin decat ce mi-am dorit). cat despre influentarea celorlalti, nu e intotdeauna intr-o masura mica, sau nu in cazurile care imi vin acum in minte.
    eu ma gandeam sa scriu nu un alt capitol, ci un alt volum…

    @Done8989: lucky you! cea mai buna prietena a mea din generala nu m-a iertat niciodata ca am luat in locul ei 10 la romana in clasa a 3a sau a 4a. invatatoarea nu a vrut sa-i dea ei 10 si mi-a dat mie. si, dupa cum spuneam, prietena mea nu m-a iertat niciodata pentru asta, desi nu era vina mea. asa ca vorbeam, ne plimbam, glumeam, faceam ce mai fac prietenele, si deodata arunca un „dar tu ai luat 10 in locul meu atunci la romana”, cuvinte pline de ranchiuna… cred ca nici acum nu a uitat asta, doar ca nu am mai pastrat legatura…

  7. done8989 Says:

    şi nici tu nu ai iertat-o că s-a supărat pe tine dintr-o prostie.
    E naşpa să ai o prietenă în halul ăla de dumb :))

    Tu ai dat un exemplu cu o persoană, dar asta nu înseamnă că acea persoană nu a iertat alte prostii, iar tu vorbeşti de toată lumea.

    P.S. : Dan.

  8. briza Says:

    eu nu m-am suparat pe ea din cauza asta, doar m-am intristat. iar faptul ca n-am mai pastrat legatura a fost mai mult o intamplare.
    asta era doar un exemplu, primul ca vechime… as avea si altele, mai „proaspete”, dar la fel de prostesti.
    dupa cum ziceam, Dan, lucky you ca n-ai dat peste astfel de persoane!

  9. done8989 Says:

    Nu ziceam că nu am dat peste astfel de persoane. Poate am întâlnit, dar asta nu mă face să spun că nimic nu se iartă.
    Poate nici ea nu era supărată pe tine ci doar invidioasă.
    Nu ziceam că exemplul e prostesc numai că trebuie să gândeşti mai profund. să nu exagerezi totuşi că nu face bine.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: