no pix

3 Mai 2010

Totul e magic la mare… Marea nu te judeca, te lasa sa faci ce vrei: n-ai costum de baie – cui ii pasa? Poate celor de pe mal, dar cine intoarce capul sa se uite la ei? Privirea e inainte, spre zarile albastre…
Daca iti pui o dorinta, e posibil sa bata vantul si sa ti-o implineasca. Si, daca ti-o doresti cu adevarat, niciodata nu e prea departe pentru a ajunge la ea. Ti-am zis ca totul e magic la mare…

Eu inca nu m-am intors… nu cu sufletul, nu cu mintea, cu nimic din ce conteaza cu adevarat… Am amanant cat mai mult sa-mi desfac bagajele, sa asez lucrurile la loc si viata sa revina la normal… De ce sa revina la normal? Si de ce sa fie asta normalul?

Cand mai mergem? :D La sfarsitul lui iulie, sigur. Si pana atunci nu? :-s

blue…

20 Decembrie 2009

„I loved you with the fire red,
Now it’s turning blue…”

Florile de la tine nu mai sunt de mult albastre, iar inima mea nu mai are cerneala sa le coloreze… Inca o iarna… Din cer cad fulgi de zapada, iar din suflet cad petale… Albastre? Am ochii inchisi, nu le vad culoarea…
Nu mai stiu nici macar ce culoare are cerul, stiu doar ca e iarna… inca o iarna…

once upon our time…

17 Iulie 2009

Candva, cerul era albastru ca doi ochi si stelele clipeau, leganate de un glas dulceag…
Pe vremea aceea, nu exista frica, nu existau lanturi, totul era firesc si frumos, zapada era alba si muta, iar cuvintele nu pareau necesare pentru a exprima ce simteam…
Candva, un sarut era raspuns la orice intrebare, iar mainile nu puteau sta decat impreunate…
Pe atunci, nu exista timp, doar un interval de visat si unul de vise implinite…
Candva, nu existau alti oameni, doar povesti si umbre indepartate, secunde in calea noastra…
Candva…

flower power

4 Iulie 2009

Am visat maci albastri (ce-o mai fi insemnand si asta….) si m-am trezit gandindu-ma ca ar fi dragut sa existe si in realitate. Am dat search pe google si, guess what, chiar exista, spre surpriza si incultura mea.

Si exista si narcise roz (asta am aflat mai demult, cu la fel de multa surpriza/incultura).

Ah, da, si trandafiri multicolori (rainbow)…

But, guess what, tot garoafele pe care le-am primit eu mi se par cele mai frumoase 8->

yellow

10 Iunie 2009

Realitatea mea e galbena, culoare ce nu mi-a placut niciodata si care mi-a invadat lumea brusc si fara avertismente si nu mi-a ramas decat sa iau stiloul si sa iti scriu numele cu cerneala albastra pe peretii galbeni ai lumii mele… Iti scriu numele si il decorez cu spini, sa fie ca o coada de trandafir galben…

tring

25 Februarie 2009

Amestec de culori: galben, verde, rosu, mov… Cumva, impreunate, dar fara sa isi fi pierdut individualitatea, fara sa se fi transformat intr-un banal si monoton gri… Si, deodata… Toate culorile se dau la o parte, asemeni norilor, lasand sa se vada, in toata splendoarea sa, albastrul… intens, dar senin…
Nu mai aud nimic din ce spui, iarta-ma, nu mai aud decat vocea lui… Nu inteleg ce spune, de fapt, nici nu incerc sa deslusesc cuvinte, ma las furata de inflexiunile vocii si imi apare in fata ochilor ca si cum ar fi langa mine: ii vad intai dintii si limba cu care articuleaza fiecare silaba, apoi buzele pe care le-am sarutat de atatea ori, apoi ochii… Si raman fixata pe imaginea ochilor pe care ii simt atat de vii… Privirea lui ma invaluie in albastru, desi el e atat de departe…
Iarta-ma, ce spuneai? M-am lasat vrajita… A fost vraja, cu siguranta: vorbeam cu tine, eram calma si relaxata si deodata… I-am auzit vocea si, instantaneu, mi s-a incordat fiecare muschi, mi s-a dilatat fiecare vas de sange… Am luat-o la fuga pe scara amintirilor si am coborat etaj dupa etaj in blocul dorintei. Dar m-am impiedicat de o treapta si am revenit la realitate:
-Alo? Mai esti acolo?
-Da.
-De ce-ai tacut brusc?
-Iarta-ma, trebuie sa inchid.
Si inchid brusc, pana sa mai apuci sa mai intrebi sau sa mai spui ceva. Inca o data, iarta-ma si nu-ti face griji pentru mine, n-am patit nimic grav. Iarta-ma si iti multumesc pentru clipa de magie pe care mi-ai daruit-o, fara ca macar s-o banuiesti…