Azi îmi cer iertare de la mine
by artificiality

„Azi îmi cer iertare de la mine
Pentru azi, mâine şi ieri
Nu pentru rău sau pentru bine
Nici pentru dimineţi sau seri

Nu-mi cer iertare pentru lacrimi
Nici pentru zâmbete cu fals
Sau pentru că iubesc şi datini
Sau că mă pierd ades în vals

Îmi cer iertare pentru piedici
De care n-am reuşit să trec
Sau când n-am ascultat de predici
Sau când nu am ştiut să dreg

Azi îmi cer iertare iar
Căci am închis ochii destul
Sper să nu fie în zadar
De minciuni sunt prea sătul

Îmi cer iertare pentru tine
Cu tine m-am dezamăgit
Din munţi în văi şi serpentine
Nu ştiu să mă fi îndrăgit

Îmi cer iertare că eşti mic
Şi nu-nţelegi ce depăşeşte
Firea umană şi nimic
Astăzi nu te mai încălzeşte

Nu-mi cer iertare că azi suferi
Ai ales prin mărăcini
În loc să-noţi azi printre nuferi
Azi eşti doar între străini

Nu-mi cer iertare pentru nimeni
Care odat’ mi-a aruncat ocară
Căci adevărul are pinteni
Sub vorba lui dulce-amară

Îmi cer iertare doar odată
Căci prin iertare nasc din nou
Şi din scânteia suprimată
Un alt foc-mi va arde-n ecou

Îmi cer iertare că în lume
Sunt 2 firi ce fac un tot
Marea suspină printre spume
Căci gheaţa n-o va prinde-n loc

Îmi cer iertare că îmi scriu
Cum aş fi azi altcineva
Şi îndrăznesc să te înviu
Cum soarele odat’ ne va…

Îmi cer iertare azi şi-acum
O fac pentru ultima dată
Căci amintirea mea prin scrum
Sub floarea ta va fi uitată

Şi inima mea, doar onesta
Poate-nţelege şi certa
Şi ştiu că fac toate acestea
Căci sper ca să mă pot ierta.”

Anunțuri

post de 1 martie

1 Martie 2010

” – De ce m-ai prins in pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii, oare,
Ca-s mic si eu si ca ma doare,
De ce ma strangi asa de rau?

Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place sa ma joc si mie,
Si mila trebuie sa-ti fie
De spaima si de plansul meu!

De ce sa vrei sa ma omori?
Ca am si eu parinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,

Si-ar plange tata mult de tot
Caci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-ma, ca nu mai pot!…

Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea sa-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!

A incercat sa-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut in tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!…
(…) ”

(„Gandacelul” de Elena Farago)

last 2009 entry

31 Decembrie 2009

„Maine anul se-nnoieste,
Plugusorul se porneste…”
Eu nu stiu cum sa urez,
Insa stiu cum sa visez:


Daca as mai avea o luna, as merge la mare, indiferent de vreme, as sta desculta pe nisip si as privi valurile… Si as avea o esarfa mare care sa fluture in vant…

Daca as mai avea o saptamana, m-as intalni in fiecare zi cu prieteni vechi, si am povesti de liceu si de adolescenta, am bea ceaiuri aromate si am rade…

Daca as mai avea o zi, as petrece-o intr-o cofetarie, cu cea mai buna prietena, cu o prajitura cu frisca si un cappuccino…

Daca as mai avea o noapte, m-as uita la stele si as incerca sa le descifrez palpairile si formele…

Daca as mai avea o ora, as face o baie calda, cu multa spuma parfumata…

Daca as mai avea un minut, as fuma, privind cum fumul iese ca un suflet murdar…

Daca as mai avea o secunda, as inchide ochii…


Dar am un an intreg, care abia incepe, si cum l-as putea petrece mai bine decat iubindu-te, viata mea?

La multi ani! Sa ne citim/vedem/auzim/simtim/visam cu bine si in anul care vine! :)